Podcast: Play in new window | Download (Duration: 6:24 — 5.9MB)
Aboneaza-te! Apple Podcasts | Spotify | iHeartRadio | Stitcher | Blubrry | Email | TuneIn | RSS
Mesajele în lanț sunt acele mesaje care conțin, de cele mai multe ori, informații alarmiste sau senzaționale și sunt pasate de la o persoană la alta prin diverse căi de comunicare, precum email-ul sau mesajele instantanee (yahoo). S-ar putea spune că mesajele în lanț sunt o formă electronică a zvonurilor, dar se pune întrebarea „sunt aceste mesaje adevărate sau măcar inofensive?”
Pentru a putea răspunde la această întrebare trebuie să înțelegem cam ce fel de informații se transmit prin aceste mesaje. John Ratliff, editorul și fondatorul BreakTheChain.org, a creat în 1999 acest site ca o încercare de a categorisi și reduce cantitatea de informații false sau pur și simplu aiuristice care circulă pe internet.
Iată câteva categorii:
- Activism de fotoliu – sunt mesajele de genul „semnează petiția X” în speranța de a schimba ceva; Pentru a fi eficient, activismul real presupune mai mult decât o simplă înscriere a unui nume într-o listă, activismul necesită... acțiune, iar a sta în fotoliu nu este activism.
- Umor neînțeles – Pe internet umorul, lucrurile revoltătoare, satira și știrile coexistă în forme aproape imposibil de diferențiat. [Legea lui Poe – o axiomă care sugerează că este dificil să diferențiezi între lucruri extreme și satira la adresa lor – garantează că cineva, la un moment dat, va lua de bună o asemenea satiră.] Fie că e vorba de pisici bonsai, monoxidul dihidrogenat sau studii care dovedesc că felația previne cancerul la sân, fiți sceptici.
- Imagini imprecise – Se spune că o imagine face cât 1000 de cuvinte. Problema este că uneori imaginile sunt alterate sau că textul care le însoțește este înșelător sau parțial incorect. Uneori atât imaginea cât și textul sunt adevărate, dar nu au ce căuta împreună. „Am văzut cu ochii mei” uneori nu este suficient, pentru că ne putem înșela.
- Probleme politice – murdărirea diverșilor adversari politici este foarte facilă când mesaje mincinoase despre aceștia se răspândesc rapid de la om la om, fără ca nimeni să verifice dacă este vreo fărâmă de adevăr e în ceea ce se spune. [Un zvon este un sâmbure de conspirație, dar are nevoie de oameni creduli și lipsiți de scepticism ca să crească. După puțin scepticism aplicat, zvonul se ofilește.
- Copii bolnavi sau dispăruți – Știm că un copil trebuie protejat de lucruri rele, fie ele boli, fie ele persoane fără scrupule. Acest lucru este motorul care împinge de la om la om zvonuri precum cel cu copii răpiți care a dus la o isterie în iulie 2011, în România. Zvonul acesta umbla pe internet cu mult timp înaintea isteriei. [de suficient de mult timp pentru ca bloguri alarmisto-paranoice să le preia de la alte surse puțin credibile, precum blogul așa-numitei „Bebelușă Oana” care a scris despre zvon în 31 martie 2011]. Prima întrebare pe care trebuie să o punem în legătură cu astfel de cazuri este dacă se cunosc date concrete ale copilului vizat. Cunoaște cineva personal acel copil? A raportat cineva la poliție dispariția copilului cu pricina, de exemplu, părinții? Aceste zvonuri trebuie oprite înainte ca să devină motiv pentru câțiva oameni paranoici să arunce cu pietre după ambulanțe și înainte ca oamenii să fie privați de asistența medicală necesară. Când este vorba de ajutarea unui copil bolnav și tot ce trebuie să faci este să „trimiți mesajul mai departe” pentru că „Bill Gates urmărește mesajul”, gândește-te cam cât de cinic ar trebui să fie unul dintre cei mai mari filantropi din lume pentru a condiționa donația. Și de ce nu ar da direct suma? Acțiunile umanitare se fac cu implicare directă, cu acțiuni concrete.
- Chestii pe gratis – Toată lumea visează la îmbogățiri fără muncă sau măcar la câte o pomană. [Dacă dai mesajul mai departe nu faci decât să înmulțești cantitatea de informații aiuristice de pe internet și să contribui la încărcarea traficului și serverelor de pe internet cu informații false.] IBM nu „urmărirește email-ului” ca să-ți dea cadou un calculator. Nu pentru că IBM n-ar putea da un asemenea cadou, ci pentru că urmărirea email-ului este ceva la fel de plauzibil ca poveștile pe care ți le spunea bunica înainte de culcare.
- Spam și înșelătorii – Dacă dai numărul cardului tău, dai date personale sau suni la numărul acela lung și dubios, cel mai probabil o să regreți în timp foarte scurt. Desigur, este posibil ca prin mesaje în lanț să fii avertizat de diverse posibile înșelătorii. [Unele mai plauzibile, altele mai puțin plauzibile. Evaluarea plauzibilității trebuie să includă mai mulți factori: Cât de fezabilă este înșelătoria? Este nevoie de mult noroc? Este implicat factorul uman? Te poți proteja? Sunt întrebări valide și ne pot pune în gardă în legătură cu posibile riscuri.] Totuși, descrierea unei înșelătorii nu este o dovadă că se practică înșelătoria, fiți precauți, dar nu fiți paranoici.
- Pentru sănătatea ta – Fie că e vorba de apa rece băută în timpul mesei care, chipurile, îți crește riscul de îmbolnăvire, fie că e vorba de sutiene care provoacă cancer, [fie că e vorba de telefoane care provoacă incendii,] de cele mai multe ori este vorba despre zvonuri care sunt complet eronate, bazate pe neînțelegeri, exagerări grosolane sau pe pure închipuiri. Fiți sceptici și verificați informațiile.
- Adevărat, dar... – Arereori mesajele în lanț conțin informații adevărate. Totuși, aceasta nu este un motiv suficient pentru a transmite „mai departe la 10 prieteni” mesajul. Este posibil ca informația să fie adevărată, dar irelevantă în urma unor evenimente ulterioare lansării mesajului, este posibil să fie incompletă, sau este posibil să fie o interpretare creativă a unor informații, de exemplu, a unor statistici. [Acest tip de mesaje sunt populare mai ales pentru că uneori ne dorim ca ele să fie adevărate. Această dorință poate duce la bias confirmațional, atunci când reținem ceea ce confimă ideile noastre anterioare și uităm sau ignorăm lucrurile care informă aceste idei.]
- Opinii de închiriat – Când vrei să împărtășești cu alții propriile opinii adânc înrădăcinate sau când nu ai o părere formată despre un subiect, un mesaj cu o părere pusă sub formă de poveste sau pildă poate fi utilă. Părerile pe internet sunt mai comune decât ciupercile după ploaie. [În timp de război un inamic e pus la punct în asemenea povești, în timp de criză economică un proaspăt șomer dă o lecție de viață bogătanilor sau câte și mai câte. Dacă sună prea bine să fie adevărat, probabil că nu e adevărat.]
- Avertismente despre viruși – „Nu deschideți mesaje cu subiectul «X», o să ștergă complet hard-disk-ul”, zice avertismentul. Asemenea mesaje nu prea au sens dacă nu sunt trimise direct de administratorul de rețea. Uneori chiar și ei se înșeală. Dacă mesajul este de la Microsoft și se precizează că „îți vei pierde parolele”, cel mai probabil este un mesaj fals.
- Diverse – Mesaje care sfidează categorisirea
În cazul mesajelor în lanț cu jocuri de tip piramidal, acelea în care ni se spune să trimitem mai departe mesajul, este intresant de analizat cât de repede jocul ar trebui să nu mai prezinte interes.
Presupunând că:
- există 10 milioane de oameni cu acces la internet în România,
- odată primit mesajul, acesta nu mai prezintă interes la următoarele recepționări și
- procentul celor care vor trimite mai departe mesajul este de 10%,
- în condițiile în care fiecare trimite mesajul, în medie, la 100 de oameni,
putem observa ușor că între generația 5 și 6 apare inevitabil sfârșitul jocului, pentru că populația necesară continuării jocului în generația 6 depășește (11 111 101) populația disponibilă.
În concluzie, mesajele în lanț conțin de cele mai multe ori informații false sau distorsionate, arareori informații adevărate. E bine să verificăm aceste informații înainte de a lua în calcul trimiterea mai departe. Chiar și când informațiile sunt adevărate, trimiterea lor mai departe nu este recomandabilă. Este posibil să avem de a face cu informații vechi, informații incomplete sau informații adevărate, dar incorect reprezentate sau interpretate.
Acum putem răspunde și la întrebarea „sunt aceste mesaje inofensive?”:
Deși poate părea amuzat sau util să trimitem mai departe informații care ni se par absurde, interesante, revoltătoare sau amuzante, uneori consecințele pot fi grave. Mesajele acestea pot declanșa stări de anxietate la persoanele mai sensibile, iar când nu există nici o bază pentru temerile lor, ar trebui să fie destul de clar că cel mai înțelept lucru este să verificăm infomațiile primite, să informăm pe ceilalți de rezultatele investigațiilor noastre și să-i educăm să fie mai puțin creduli.
Fiți sceptici!
Referințe:
http://www.breakthechain.org
http://www.rickconner.net/spamweb/chainletteranalysis.html
http://www.skepdic.com/chainletter.html
http://www.scamsonthe.net/fraud-chain-letters.htm
